Tipărire

Primul lift, datând din secolul III î.Chr., se crede că a fost invenția lui Arhimede. Avea forma unei cabine rudimentare, susținută de o funie de cânepă și ridicată prin efortul fizic al oamenilor sau animalelor.
Abia în 1852, Elisha Otis avea să inventeze liftul cu asigurare, proiectat să se blocheze pe poziție dacă prindea viteză prea mare, datorită unor ghidaje zimțate de pe marginea peretelui.
Otis a demonstrat acest principiu la Crystal Palace în 1853, pe o platformă deschisă aflată deasupra unei scene, plasată între două grinzi zimțate.
Lifturile moderne sunt derivate din ideea lui Otis, dar spre deosebire de varianta lui, sunt plasate într-un puț. Deși aceasta este în principal o chestiune de conveniență, ce beneficiu pentru siguranță aduce un puț corect dimensionat, pe care nu-l aduce o cabină închisă?